Home                Profile                Contact              

sâmbătă, 9 mai 2009

Miroase a fericire



Imi doresc atat de tare sa scriu despre fericire. Si as vrea sa formulez atat de frumos, sa fie ceva impresionant, ca toata lumea sa inteleaga ce simt. Azi fericirea pluteste in aer. E peste tot. te invaluie, te cuprinde.. nu ai cum sa scapi. Si tot universul comploteaza pentru ca eu sa simt cat mai profund senzatia.

Vantul poarta rasul zglobiu al tinerilor, parfumul florilor, mirosul de ploaie, iarba proaspat taiata, buchetul aromat al vinului si amintiri din vremurile de demult. Pe fundal se aud acorduri din Joe Dassin:
"Aux Champs-Elysées, aux Champs-Elysées.
Aux Champs-Elysées, aux Champs-Elysées"
Esti impins la visare...
Soarele se pregateste de culcare. Se retrage si lasa in urma o dara rosiatica, ca o lacrima difuza. Ii pare rau ca ziua se termina. Desi obositoare, i-a placut sa se uite la noi, omuletii cei mici si grabiti, vorbareti si nehotarati. Ne-a ocrotit cum a stiut el mai bine, ne-a dat lumina si caldura, ca sa crestem, sa ne dezvoltam, sa inflorim. Nici macar nori nu au putut sa i se impotriveasca si au renuntat sa incerce sa-l eclipseze. Azi, el a castigat confruntarea. El a cucerit vazduhul.

Pana si luna e fericita. Se dezminte.. si nu minte pe nimeni. E perfect rotunda. Se uite la noi si zambeste. Vegheaza asupra lacului. Isi reflecta imaginea atat de clar, atat de frumos.. ai spune ca e indragostita. Se poarta ca o fetita rusinoasa si se ascunde dupa cate un nor, dar nu zaboveste prea mult pe acolo si-si afiseaza apoi cele mai frumoase tinute -cele pale, cele galbene si cele portocalii catre final. Se pregateste de intalnirea din zori, cu soarele. Cei doi sunt prieteni vechi..

Pe unde ma uit, nu vad decat bucurie. Un cuplu de batranei -se tin de brat si dupa atatia ani; doi tineri care se plimba de mana; doi porumbei care se harjonesc. In vazduh rasuna
"Tous les oiseaux du point du jour chantent l'amour..."
Si cum sa nu ma bucur de toate lucrurile astea? Dupa o saptamana plina, in care nu am avut timp de nimic... imi dau seama cat de tare le-am dus dorul. Cat de mult mi-au lipsit si soarele si luna, si galagia -in general enervanta- de pe strada, si bucuria de a ma plimba singura, si mirosul care se simte in general in aer -chiar si de fum, si cantecul pasarilor.. si tot. Si iar imi dau seama cat de fericita si norocoasa sunt. Am tot ce-mi doresc, imi permit luxul de a avea timp sa le admir pe toate, sa rad, sa cant, sa visez, sa visez. Am langa mine oameni extraordinari, o familie iubitoare si intelegatoare si posibilitati nelimitate. Trebuie sa invat sa profit de toate sansele care mi se ofera, mai ales ca sunt atat de multe... dar sa nu uit totodata ca fiecare lucru se face la timpul lui.

Si trebuie sa trec peste unele limite pe care mi le-am pus fara sa-mi dau seama. Trebuie sa trec peste toate ideile preconcepute.. sa nu ma mai stresez ca as putea spune ceva nepotrivit, ca as putea sa fac o impresie gresita.. Nu am decat de pierdut de pe urma analizarii prea amanuntite a unei situatii sau a unor gesturi, reactii.

"Je m'baladais sur l'avenue le coeur ouvert à l'inconnu
J'avais envie de dire bonjour à n'importe qui
N'importe qui et ce fut toi, je t'ai dit n'importe quoi
Il suffisait de te parler, pour t'apprivoiser " ....


2 comentarii:

  1. Roxana Big5:58 p.m.

    foarte frumos ai scris despre fericire...ai reusit ce tiai(:P) propus...tschuss

    RăspundețiȘtergere
  2. adriana7:23 p.m.

    Veselia ta cred ca este molipsitoare... si eu sunt fericita... dupa ce am terminat de citit m-am uitat pe fereastra sa vad soarele si luna... E ora la care se pot vedea amandoua....
    Daca toata lumea ar fi fericita , daca lumea s=ar bucura cu lucruri marunte pt a fi fericita, cred ca ar fi si mai buna ....
    sa fi fericita mereu...

    RăspundețiȘtergere