Stres

Ma plictisesc. Afara ploua. Cerul e extrem de intunecat, de jos, de apasator. Nu-mi mai gasesc cuvintele. Nu stiu pe unde le-am pierdut. Se apropie sesiunea, ar trebui sa invat, sa lucrez. Am atatea de facut si nimic nu mi se leaga de maini. Citesc pe o placuta de lemn primita cadou "Adevarata placere nu e cand nu ai nimic de facut, ci cand ai o multime de treburi de facut si nu faci nimic." Sunt stresata. Vreau sa rad. Mi-e doar sa.. rad, sa vorbesc, sa povestesc, sa ies undeva. M-am saturat sa fiu posomorata, trista, nefericita, stresata. Asta e cuvantul zilei - stres. M-am saturat de tot. Nu mai vreau. Nu mai vreau sa aud lumea ca raspunde in 2 peri, ca e posomorata, posaca.

Stiu ca pentru fiecare din noi problemele noastre sunt cele mai mari. Doar ca unii le mai tinem si pentru noi. Pentru ca adevarul e ca pe nimeni nu intereseaza ce si cum.. si daca ai o problema, gandeste-te ca altii au mii de ele. Nu e o placere pt nimeni sa ne auda doar posomorati. Incercati sa vedeti optimist totul. Nu e sfarsitul lumii ca nu ai facut un laborator sau ca nu ai predat inca o tema. Nu e asa o mare tragedie nici daca nu iei un examen practic cu 10, sau daca.. lasi un examen pe toamna. Cheer up ppl! Suntem atat de mici intr-un univers atat de mare.. suntem ca un fir de nisip pe planeta asta, plina de atatia oameni, de culori, de sunete. Haideti sa fim o pata de culoare. Sa incercam sa-i inveselim pe ceilalti. Sa nu ne lasam furati de ganduri si de probleme... problemele pe care le avem acum nici nu sunt atat de mari. Adevaratele probleme au sa vina...

Incerc sa inchei optimist, incerc sa fac oamenii sa devina mai constienti de cei din jur. Incerc sa.. incerc ceva degeaba, dar macar incerc...

Read More...

Summary only...

O noapte plina

Realizez acum ca am cam neglijat blogul. Desi am atatea de spus, e mai greu sa astern pe "hartie" gandurile care mi se invart in cap. Trebuie sa rezum doua saptamani pline, atat de fericire, cat si de dezamagiri, de lucruri bune si rele.Am sa incep cu seara-noaptea trecuta, pt ca a fost superba. M-am simtit extrem de bine.

Ce am facut? Pai ce nu am facut cred ca e intrebarea buna. Am fost la concert, pe langa Sala Sporturilor. Ce concert? Detalii.. Au fost Parazitii, da, da.. "aia mici si negri care recita si nu canta".. oamenii au facut show, atmosfera a fost super faina. Ah, uitasem sa va spun. Am ajutat la organizarea concertului, cat de cat. Cei din consortiul organizatiilor studentesti l-au organizat, in mare masura. Am facut si eu cate ceva. Am impartit fluturasi, am lipit afise si cel mai important, i-am sustinut moral.. fara sustinerea mea morala nu cred ca se putea organiza nimic. Glumesc si eu, ca sa va spun cum am ajuns atat de aproape de scena, de partea cealalta a barierelor, pe parte privilegiata, fara ecuson de organizator -m-au lasat cei pe care i-am sustinut moral. Spen ca-n seara asta sa nu uite nimeni de mine, si sa-mi faca ecuson. Dream on, Dream on.. (Aerosmisth chiar nu are nici o legatura; oamenii aia chiar canta bine)

Dupa concert, am fost la muzee. Noaptea alba a muzeelor e o initiativa de culturalizare a tinerilor si nu numai. Pentru ca daca e pe gratis, desi dezinteresat, romanul trage o vizita la muzeu. Ca nu poate rata ocazia de a merge pe gratis undeva. Si dupa ce vede ce si cum... poate se mai intoarce. Evenimentul e extrem de bine gandit, mai ales in conditiile in care nu e deschis chiar tot muzeul ci doar o parte micuta, exact atat cat e nevoie sa trezeasca interesul oamenilor. Ma rog, al unor oameni.

Iar in final.. am ramas la muzeul de Arta, la "De gustibus et coloribus", un targ de produse alimentare si concerte. Si ce bunatati gateau oamenii aia.. numai chestii una si una. Mi-am amintit de costita mancata in Viena, am sa pun poze, ca sa salivati - chiar si numai la vederea ei, ca de gust nu va mai spun...Si la targ vedeai produse romanesti peste tot - slanina, cas, bunatati de-ale noastre, autohtone. Si.. cantau "muzicantii", oamenii dansau, ce atmosfera, ce veselie, ce voie-buna, ce spectacol!

M-am simtit extrem de bine, seara a fost superba, compania la fel. Si ma bucur f tare ca am fost la toate astea si ca nu am ratat nimiiiic.
Ce voi face azi? Ma duc la "Ziua Lumanarilor Aprinse", la Compact si Vank si.. apoi mai vad eu. :) Sper sa fie o seara la fel de frumoasa ca cea de aseara.

Concert Parazitii



In curtea Muzeului de arta - "De gustibus et coloribus"



Costita din Viena

Read More...

Summary only...

Miroase a fericire

Imi doresc atat de tare sa scriu despre fericire. Si as vrea sa formulez atat de frumos, sa fie ceva impresionant, ca toata lumea sa inteleaga ce simt. Azi fericirea pluteste in aer. E peste tot. te invaluie, te cuprinde.. nu ai cum sa scapi. Si tot universul comploteaza pentru ca eu sa simt cat mai profund senzatia.

Vantul poarta rasul zglobiu al tinerilor, parfumul florilor, mirosul de ploaie, iarba proaspat taiata, buchetul aromat al vinului si amintiri din vremurile de demult. Pe fundal se aud acorduri din Joe Dassin:

"Aux Champs-Elysées, aux Champs-Elysées.
Aux Champs-Elysées, aux Champs-Elysées"

Esti impins la visare...
Soarele se pregateste de culcare. Se retrage si lasa in urma o dara rosiatica, ca o lacrima difuza. Ii pare rau ca ziua se termina. Desi obositoare, i-a placut sa se uite la noi, omuletii cei mici si grabiti, vorbareti si nehotarati. Ne-a ocrotit cum a stiut el mai bine, ne-a dat lumina si caldura, ca sa crestem, sa ne dezvoltam, sa inflorim. Nici macar nori nu au putut sa i se impotriveasca si au renuntat sa incerce sa-l eclipseze. Azi, el a castigat confruntarea. El a cucerit vazduhul.

Pana si luna e fericita. Se dezminte.. si nu minte pe nimeni. E perfect rotunda. Se uite la noi si zambeste. Vegheaza asupra lacului. Isi reflecta imaginea atat de clar, atat de frumos.. ai spune ca e indragostita. Se poarta ca o fetita rusinoasa si se ascunde dupa cate un nor, dar nu zaboveste prea mult pe acolo si-si afiseaza apoi cele mai frumoase tinute -cele pale, cele galbene si cele portocalii catre final. Se pregateste de intalnirea din zori, cu soarele. Cei doi sunt prieteni vechi..

Pe unde ma uit, nu vad decat bucurie. Un cuplu de batranei -se tin de brat si dupa atatia ani; doi tineri care se plimba de mana; doi porumbei care se harjonesc. In vazduh rasuna

"Tous les oiseaux du point du jour chantent l'amour..."

Si cum sa nu ma bucur de toate lucrurile astea? Dupa o saptamana plina, in care nu am avut timp de nimic... imi dau seama cat de tare le-am dus dorul. Cat de mult mi-au lipsit si soarele si luna, si galagia -in general enervanta- de pe strada, si bucuria de a ma plimba singura, si mirosul care se simte in general in aer -chiar si de fum, si cantecul pasarilor.. si tot. Si iar imi dau seama cat de fericita si norocoasa sunt. Am tot ce-mi doresc, imi permit luxul de a avea timp sa le admir pe toate, sa rad, sa cant, sa visez, sa visez. Am langa mine oameni extraordinari, o familie iubitoare si intelegatoare si posibilitati nelimitate. Trebuie sa invat sa profit de toate sansele care mi se ofera, mai ales ca sunt atat de multe... dar sa nu uit totodata ca fiecare lucru se face la timpul lui.

Si trebuie sa trec peste unele limite pe care mi le-am pus fara sa-mi dau seama. Trebuie sa trec peste toate ideile preconcepute.. sa nu ma mai stresez ca as putea spune ceva nepotrivit, ca as putea sa fac o impresie gresita.. Nu am decat de pierdut de pe urma analizarii prea amanuntite a unei situatii sau a unor gesturi, reactii.

"Je m'baladais sur l'avenue le coeur ouvert à l'inconnu
J'avais envie de dire bonjour à n'importe qui
N'importe qui et ce fut toi, je t'ai dit n'importe quoi
Il suffisait de te parler, pour t'apprivoiser " ....

Read More...

Summary only...

Stick

Mi-a fost inapoiat stick-ul.
Sunt extrem de fericita. Nu ma asteptam sa-l mai vad.

Read More...

Summary only...

Stick

Mi-am pierdut Stick-ul.

Mi-am pierdut stick-ul se traduce de fapt asa: mi-am uitat stick-ul intr-un lab, la facultate. Cum am putut sa fiu asa idioata? Eh, mai am si io scapari, ca toata lumea. Problema e ca nu mi-am pierdut doar stick-ul, ci si datele de pe el. E asa frustrant. M-as bucura sa-l gasesc, dar adevarul e ca nici macar nu indraznesc sa ma gandesc la asta. E o fantezie. Cum sa-mi gasesc stick-ul? Era un stick de 8 Gb, cine mi l-ar inapoia frumos? "Uite Diana, cred ca ti-ai pierdut stick-ul... ma gandeam ca poate-l vrei inapoi!" Cum sa nu.. asta nu se intampla nici in vise.

Is nervoasa pe mine. Cum am putut sa fiu asa aiurita? E prima data cand pierd/ratacesc ceva in viata mea. Poate de asta's si mai nervoasa. Nu is obisnuita sa fiu asa. In general sunt mai ordonata, organizata, metodica. Stiu in dezordinea mea unde imi sunt lucrurile mereu. Nu-mi vine sa cred ca l-am pierdut. Stiu ca chestii din astea se intampla, dar nu mie. Adica.. de acum si mie, se pare.

Enervant. Frustrant. Trist. Pierdut.


PS. Daca gasiti un stick HP, rosu cu albastru, de 8 GB, sa ma anuntati. Poate e al meu. (Inca visez!)

Read More...

Summary only...

Ganduri din autobuz

E sambata. Ma intorc deja acasa, in Cluj. Ma bucur ca mi-am revazut familia, chiar si numai pt o perioada scurta. Ma bucur si ca ma intorc la Cluj... Ajung sa nu stiu ce ma bucura mai tare, sa ma simt divizata intre cele doua locuri din ce in ce mai tare. Peste putina vreme nu o sa mai stiu ce-mi doresc mai tare, unde imi place mai mult si unde ma simt mai bine. Fiecare loc are plusuri si minusuri.

Lipsa mamei mele, de care sunt extrem de apropiata ma sfasie uneori. Mama e singura persoana care sunt convinsa ca nu-mi vrea decat binele si care-mi spune adevarul, chiar si cu riscul de a ma supara. Mama nu o sa-mi spuna niciodata "Diana, nu trebuie sa slabesti, esti numai bine." O sa-mi spuna ceva de genul "Grasana mea, ce mai faci?". Nu o sa-mi spuna niciodata ca-mi sta mai bine cu parul lung decat scurt. Nu imi va spune ca imi sta bine in rochita care-mi place atat de mult, daca imi scoate in evidenta fundul cel mare. Si pe toate mi le va spune din suflet, cat poate de frumos, pt ca-mi vrea binele si ma iubeste. Si nu ma va obliga niciodata sa fac ceva ce nu-mi place, nu-mi va interzice nici sa-mi las parul lung, nici sa-mi iau rochita, nici sa fumez, nici sa beau. Ea doar imi va sugera frumos, mai mult sau mai putin discret ca nu e bine. Ca nu ar trebui. Isi va spune parerea. In mare parte, am sa o ascult. Dar nu mereu.. pt ca sunt incapatanata si nu inteleg pe moment ca nu face nimic cu rautate, pt ca dragostea ei e cea mai pura si mai sincera. Si nu o menajez. Eu am sa-mi spun mereu nemultumirile, am sa ma plang mereu, am sa ma cert cu ea cand nu-mi convine ceva, pt ca.. asa sunt eu. Egoista si rea, dar nu rau intentionata. Am sa spun lucruri aiurea, tampite si ilogice, doar pt ca-mi place sa ma contrazic. Si ea se va consuma pt asta, pt ca e impaciuitoare si buna. Are atatea calitati... Eh, nu spun ca e o persoana perfecta.. ii palce sa exagereze, sa dramatizeze, fiecare cu ale lui. Dar pt mine, e mama perfecta. Mi-a dat tot ce mi-am dorit, mi-a oferit toate dragostea ei, cele mai bune sfaturi, m-a ingrijit si octotit, m-a protejat cum a stiut ea mai bine. Mama, te iubesc tare de tot! Te-am suparat si necajit, si dezamagit de atatea ori, dar.. te iubesc si te voi iubi mereu. Si nu vreau sa te vad suparata sau trista... pt nimic in lume, mai ales din cauza mea...

Ma uit pe geam si gandurile mere ratacesc.. la atatea clipe frumoase, atatea momente fericite, triste si incarcate de emotii.. la mama.
Afara poua. Stropi mari de apa se preling pe geamurile nu foate curate ale autobuzului. E un autobuz comod, destul de elegant si curat. Ma simt mai bine decat in tren. Toata viata am fost obisnuita sa merg cu masina, cred ca autobuzul e mai familiar. E mai familiar sunetul pe care-l fac rotile pe asfalt, decat pe metal. Zgomotul ma oboseste mai putin. Am posibilitatea sa-mi reglez aerul conditionat.. sa-l opresc sau sa-l pornesc in functie de nevoiele mele. Nu trebuie sa las geamul deschis, pt ca asa vor altii, desi mie mi-e curent. Da, din nou e vorba de mine si de egoismul meu. E bine sa fi egoist si sa te gandesti in primul rand la tine, pt ca sa te menajezi.

Gandul imi zboara iar la mama pe care am lasat-o acasa.. imi amintesc si niste vorbe.. "sa ai atata dragoste si sa nu ai asupra cui sa o canalizezi.."

Si ma intorc la Cluj. Abia astept sa ajung! Am atatea planuri pt sambata asta.. duminica o sa fie mai urata pt ca o sa invat. O parte din duminica, nu toata. Dar .. trebuie facute proiecte, invatata teoria, facut laboratoare... e mult, greu si urat. Dar sper sa-mi prinda bine. Vreau sa merg si eu undeva in vacanta asta, sa vad cum e in alte scoli, cum si ce studiaza oamenii, ce le place si ce nu le place.. cum e cultura lor. Ma bucur in continuare tare ca au venit francezii la noi. Ei mi-au bagat in cap ideea de a pleca sau cu bursa Erasmus sau la un schimb de experienta sau prin Aegee, la o scoala de vara. O sa vad eu ce fac, sper doar sa iau decizia cea buna si sa fie totul perfect.

Read More...

Summary only...

Tren

Am primit un filmulet dragut legat de Ganduri din Tren.

Sper sa va placa!

Read More...

Summary only...